Viata...

Se face ziua,se face noapte...facem bine si facem rau...iubim si uram...gandim si uitam...gresim si iertam...ne ferim de anumite lucruri si acestea ni se intampla...cadem si ne ridicam...plangem si radem...incercam sa traim dar de fapt supravietuim...in final murim,si nu mai stim ce se intampla dupa..

Si atunci ne intrebam,ce este viata,ce poate fi?

 Viata ne apare uneori ca un joc dur si halucinant,viata inseamna salturi cu parasuta pe timp de zi,si sa-l visezi pe cel drag pe timp de noapte,inseamna risc,este foarte periculos sa traiesti,caci cine traieste moare. Viata inseamna sa cazi si sa te ridici,poti continua mult timp dupa ce ai spus ca nu mai poti,viata inseamna alpinism,sa urcam munti la care nu le-am vazut varfurile,sa strabatem deserturi fierbinti si oceane fara sfarsit,dar din pacate sa nu observam la timp iarba din fata casei noastre..

Viata inseamna vointa de a ajunge in punctul cel mai inalt,si a te simti nemultumit si nelinistit sa o faci,viata inseamna sa innoti linistit ...uneori si contra curentului… alteori,sa te prinda valul din urma si in ciuda colacului de salvare,sa te izbeasca in fata purtandu-te in adancuri...

Fiecare om are destinul sau,singurul lucru este sa-l accepte si sa-l urmeze oriunde l-ar duce. Sunt momente in viata in care,am da orice sa fim partasi la creearea propriului destin dar nu putem fi,pentru ca ne aflam zilnic intr-o criza de inspiratie,iar cand cea de-a doua zi ne trezim mai inspirati,mai luminati,si incercam sa ne cladim dupa glasul inimii,multitudinea dorintelor,increderea aspiratiilor si magia visurilor noastre,viata ne dovedeste ca ea a fost scrisa,editata si publicata o singura data,si nu primeste sugestii,corecturi,alte fapte sau evenimente,caci o data tiparita nu se mai retipareste.

Daca viata nu are nici un sens,nu ne ramane altceva de facut decat sa ii dam un sens. Nu stim insa daca ideea noastra coincide cu cea a creatorului,dar e bine de stiut ca numai incercand sa-i dam vietii un sens avem si noi unul,si totusi as mai putea da la final o definitie vietii: ea este o adevarata lectie de umilinta,este o flacara ce se stinge intotdeauna,dar recapata scantei atunci cand se naste un copil…si de aici.. se naste ca de fiecare data,un nou inceput,un alt cuprins,o alta incheiere,o noua poveste si aceiasi intrebare:

Ce este viata ? nu stiu exact dar imi place sa o traiesc!